In ce situații se depune declarația rectificativă la declarația unică ?

Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!

Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice poate fi corectată de contribuabili din proprie iniţiativă, ori de câte ori informaţiile actuale nu corespund celor din declaraţia depusă anterior, prin depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Declaraţia rectificativă se întocmeşte pe acelaşi formular, bifându-se cu X căsuţele aflate pe prima pagină a formularului:

• capitolul I “Date privind impozitul pe veniturile realizate şi contribuţiile sociale datorate pentru anul …..”
• capitolul II “Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate pentru anul ………..”).

Important!

Se completează înscriindu-se toate datele şi informaţiile prevăzute în capitolul supus rectificării, inclusiv cele care nu diferă faţă de declaraţia iniţială/anterioară.

Declaraţia rectificativă la declaraţia unică se utilizează pentru:

– corectarea impozitului pe venit, precum şi a contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice;

– modificarea datelor de identificare a persoanei fizice;

– modificarea unor date referitoare la categoria/sursa veniturilor sau a nivelului acestora, potrivit legii;

– modificarea unor date referitoare la contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate;

– stabilirea bonificaţiei pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe venitul anual estimat, precum şi a contribuţiilor sociale, potrivit art. 121 din Codul fiscal;

– corectarea altor informaţii prevăzute de formular.

La rectificarea declaraţiei se vor avea în vedere următoarele:

 – declaraţia iniţială este declaraţia care nu are nicio bifă de rectificativă selectată;

– este permisă depunerea unei singure declaraţii iniţiale;

– declaraţia rectificativă este declaraţia cu cel puţin o bifă de rectificativă selectată (la capitolul I sau capitolul II sau la ambele capitole);

 – o declaraţie rectificativă care rectifică ambele capitole (capitolul I şi capitolul II) trebuie să aibă ambele bife de rectificare selectate.

Până când pot depune contribuabilii declaraţia rectificativă ?

Contribuabilii pot rectifica impozitul pe venitul estimat până la data de 31 decembrie a anului de impunere.

Contribuabilii care au efectuat plata integrală a obligaţiilor fiscale respectând condiţiile reglementate prin legea bugetului de stat privind termenele de plată, dar nu şi-au acordat bonificaţia pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe venitul anual estimat potrivit art. 121 alin. (1) din Codul fiscal pot rectifica secţiunea 3 “Sumarul obligaţiilor privind impozitul pe venitul estimat şi contribuţiile sociale estimate datorate, stabilite prin declaraţia curentă” de la cap. II “Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate pentru anul …” şi după data de 31 decembrie a anului de impunere.

Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură pentru care impozitul se determină în sistem real şi care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea, precum şi cei care intră în suspendare temporară a activităţii, potrivit legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune la organul fiscal competent declaraţia, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, în situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, sunt obligaţi ca în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului să depună declaraţia la organele fiscale competente şi să îşi recalculeze impozitul pe venit. Documentele justificative în baza cărora se reduc normele anuale de venit se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabililor.

În cazul încetării sau suspendării temporare a activităţii în cursul anului, contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, vor notifica evenimentul organului fiscal competent în termen de 30 de zile de la data producerii acestuia, prin depunerea declaraţiei, şi îşi vor recalcula impozitul anual datorat.